Instrumentele de comunicare ale Parlamentului European cu parlamentele naționale din cadrul Uniunii naționale

Instrumentele de comunicare ale Parlamentului European cu parlamentele naționale din cadrul Uniunii naționale

de Adela Cosma

În cadrul Uniunii Europene, din cele trei instituţii principale, care constituie „inima” guvernanței europene, şi anume Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene şi Comisia Europeană, Parlamentul European este singura adunare parlamentară supranațională in lume și singura instituţie a Uniunii Europene aleasă în mod direct de cetățeni . ,,Parlamentul îşi utilizează funcţiile legislative sau cele normative pentru a exercita control parlamentar. La nivel conceptual, legătura dintre PE şi parlamentele naţionale este operaţionalizată prin intermediul noţiunii de câmp parlamentar multinivel.

Instituția Parlamentului European dobândește puteri legislative (procedura legislativă în care Parlamentul are aceleași prerogative ca și Consiliul, se extinde) și bugetare (Parlamentul este egal cu Consiliul în cadrul procedurii de adoptare a bugetului anual al UE) mai mari și capătă un rol mai important la nivel internaţional, deoarece este de datoria sa să aprobe acordurile internaţionale în domeniile în care se aplică procedura legislativă ordinară .

În cadrul acestei instituții se adoptă aproximativ 70% din legislația națională, prin intermediul regulamentelor și directivelor, și prin urmare, este de datoria deputaților europeni să se afle într-un permanent dialog cu cetățenii și să îi informeze regulat cu privire la activitățile pe care le întreprind și mai ales cu privire la deciziile pe care le iau în numele lor . Astfel, Parlamentul exprimă voința democratică a aproape 500 de milioane de cetățenii ai Uniunii și reprezintă interesele lor în discuțiile cu alte instituțiile europene. Acesta este format în prezent din 766 de europarlamentari din toate cele 28 de state membre ale UE, care, împreună, reprezintă o gamă completă de poziții pe probleme de politică și integrare europeană .

Evoluția integrării europene a determinat modificarea rolului parlamentelor naționale. Au fost create diverse instrumente de cooperare între Parlamentul European și parlamentele naționale pentru a se garanta un control democratic eficace al legislației europene la toate nivelurile. Această tendință a fost consolidată prin noile dispoziții introduse de Tratatul de la Lisabona .

Parlamentul European pune accentul pe importanţa menţinerii unor legături apropiate cu parlamentele naţionale ale statelor membre, prin intermediul unor întâlniri periodice. Intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona , denumit şi „tratatul parlamentelor”, a ajutat la realizarea acestui lucru.

În continuare, voi prezenta cele 4 ,,instrumente de comunicare’’ ale Parlamentului European cu parlamentele naíonale, care, pe lângă consolidarea relaţiilor, au rolul de a promova în ţările terţe valorilor care reprezinta fundamentul Uniunii Europene, printre care: principiile democraţiei, libertății respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ș.a.

1. Conferinţa Preşedinţilor

Conferința președinților răspunde de relaţiile cu parlamentele naţionale ale statelor membre. Aceasta a decis, în decembrie 2009, înfiinţarea unui grup de coordonare pentru relaţiile cu parlamentele naţionale, cu scopul de a urmări punerea în aplicare a Tratatului de la Lisabona în ceea ce priveşte parlamentele naţionale şi de a promova coordonarea internă a activităţilor PE în acest domeniu, precum şi de a propune un program regulat de activităţi .

Parlamentul European are rolul de a informa periodic parlamentele naţionale ale statelor membre cu privire la activităţile pe care acesta le desfăşoară. Comisiile Parlamentului European îi invită periodic la întâlnirile lor pe membrii parlamentelor naţionale pentru a discuta noile propuneri legislative ale Comisiei. Împreună cu parlamentele statelor membre care deţin preşedinţia Consiliului UE, Parlamentul European organizează semestrial o reuniune parlamentară comună pentru a dezbate principalele chestiuni politice de pe ordinea de zi a UE .

În ceea ce privește funțiile Conferinței președinților, aceasta îşi asumă sarcinile care îi revin în temeiul Regulamentului de procedură, ia hotărâri cu privire la organizarea lucrărilor Parlamentului şi la chestiunile aferente programării legislative, este organul competent pentru chestiunile aferente relaţiilor cu ţările terţe şi cu instituţiile sau organizaţiile din afara Uniunii. Printre consultările cu societatea civilă la care participă se pot enumera: organizarea de dezbateri publice, deschise participării cetățenilor pe marginea unor subiecte de interes general european. Este numit de către birou un vicepreședinte responsabil cu desfășurarea acestora șicare prezintă un raport Conferinței președinților. Conferinţa preşedinţilor realizează proiectul de ordine de zi pentru perioadele de sesiune ale Parlamentului. Este organul competent în ceea ce priveşte componenţa şi competenţele comisiilor şi ale comisiilor de anchetă, precum şi ale comisiilor parlamentare mixte, ale delegaţiilor permanente şi ale delegaţiilor ad hoc. De asemenea este organul competent pentru autorizarea rapoartelor din proprie iniţiativă și prezintă propuneri Biroului în ceea ce priveşte chestiunile administrative şi bugetare ale grupurilor politice .

Parlamentul informează periodic Parlamentele naţionale ale statelor membre în ceea ce privește activităţile sale. Conferința președinților încredințează mandate pe baza cărora se organizează și se promovează cooperări interparlamentare concrete la nivelul Uniunii Europene, în urma consultării Conferinței președinților de comisie. Comisia poate începe un dialog direct cu parlamentele naționale la nivel de comisie și poate include forme corespunzătoare de cooperare pre- și post-legislativă. Conferinţa preşedinţilor poate acorda Preşedintelui mandatul de a negocia facilităţi pentru parlamentele naţionale ale statelor membre pe bază de reciprocitate şi poate propune orice altă măsură care ar facilita contactele cu parlamentele naţionale .

Nu în ultimul rând, în cadrul oricărei conferințe sau organism echivalent la care participă reprezentanți ai parlamentului, Comisia președinților numește membrii delegației Parlamentului, conferindu-i acesteia un mandat în conformitate cu rezoluțiile pertinente ale Parlamentului. Delegația își alege președintele și, dacă este necesar, unul sau mai mulți vicepreședinți .

2. Conferinţa

...